ALIMENTAŢIA DIABETICULUI

 HRANA ESTE CEL MAI BUN MEDICAMENT   (Prof. dr. ed. Hans Hauner)
  "Medicamentul să-ţi fie hrană, şi hrana să-ţi fie medicamentul" - spunea Hippocat, părintele medicinei, acum aproximativ 2500 de ani
 
Prima regulă în dieta diabeticului este ca mesele să fie dese (5-6 mese pe zi) şi de cantităţi mici , iar cina să fie cu cel puţin două ore înainte de culcare.
Alimente permise diabeticilor: carne slabă, peşte, lactate şi brânzeturi, ouă, băuturi nealcoolice care nu au zahăr, roşii, ardei, castraveţi, varză, salată, morcovi, ţelină, ciuperci, vinete, praz, sfeclă, ceapă, usturoi; mere, lămâi, căpşuni, cireşe, coacăze, nuci.
Alimente interzise diabeticilor: zahăr, miere, biscuiţi, prăjituri preparate cu zahăr, bomboane, ciocolată, halva, smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri.
 În ceea ce priveşte alimentaţia, alternativă la cea plină de toxine provenite din prelucrarea termică (prin prajire sau fierbere) o reprezintă dieta bazată pe „hrana vie”, constând în produse neprelucrate termic prin fierbere sau prajire.
 Dintre dietele bazate pe 80% „hrana vie” şi care pot ajuta diabeticii se pot aminti:
 dieta organică (bazată pe legume netratate şi carne provenită de la animale crescute natural),
 dieta vegană (strict vegetariană, fară nici un produs de origine animală) şi cea crudivoră (legume, oua, lapte, toate crude).
 Aceste diete sunt concentrate în minerale, cu un procentaj zilnic de la 15-20% uleiuri sau grasimi de natură vegetală şi conţin foarte multe fibre, cu indice glicemic mic. 
 Dar, pe langă adoptarea unui asemenea mod de alimentaţie, pentru ţinerea permanentă, în frâu a diabetului este nevoie şi de o schimbare pe termen lung a modului de viaţă şi mai ales a celui de gândire.
 Tratamentul constă în prima saptamână într-o cură bazată pe o cantitate de 4 litri pe zi de suc verde (80% castravete şi telină, 20% ghimbir, seminte, lamaie, patrunjel).
 În cea de-a doua saptamana la acest suc verde se adauga alimente netratate termic şi superalimente (exemplu: alge verzi-albastrui, spirulină, clorela, maca, etc.) şi mişcare fizică.
 A treia saptamână constă în aceeaşi dietă că şi în a doua saptamână, pacienţii învăţând cum să-şi pregătească hrana şi cum să implementeze schimbări durabile în noua lor viaţă. 
Pentru diabetici, se recomandă respectarea urmatoarelor indicaţii:
- respectaţi un regim alimentar strict (ce, cât şi când mâncaţi);
- stabiliţi-vă mesele la aceeaşi oră în fiecare zi;
- stabiliţi-vă un plan de alimentaţie pe baza recomandărilor specialistului;
- nu săriţi peste mese şi gustări şi nu le întărziaţi;
- consumaţi cantităţi egale de alimente în fiecare zi;
- dacă vi se administrează insulină, întrebaţi specialistul cum trebuie ajustată doza atunci când doriţi să măriţi sau micşoraţi cantitatea de alimente consumată zilnic;
- urmariţi un program de exercitii fizice;
- verificaţi-vă nivelul glucozei după efectuarea exerciţiilor; acestea scad nivelul glucozei timp de 10-24 de ore de la terminarea lor;
 - daca administraţi insulină, cereţi sfatul specialistului cu privire la ajustarea dozei în funcţie de programul de exerciţii zilnic.
 
DEFINIŢIE
*Diabetul zaharat este o boală metabolică, de multe ori moştenită (ereditară), deocamdată nevindecabilă, cu evoluţie cronică şi stadială şi se caracterizează mai ales prin faptul că la un anumit moment în evoluţia sa, din cauza scăderii cantităţii sau calităţii insulinei secretate de pancreas, creşte glicemia, poate apare glicozuria şi dacă nu se face tratament corespunzător boala antreneză multe perturbări ale organismului, până la apariţia comei diabetice, care netratată duce totdeauna la moarte.
ISTORIC
      *Indicii despre diabetul zaharat se găsesc încă de acum 3000 de ani în celebrele documente găsite la Teba (Ebers). Aracticus din Capadocia este primul care izolează acum peste 2000 de ani diabetul ca boală.
 Ulterior Avicenna (în jurul anilor 1000), Thomas Willis (1648) şi Claude Bernard (sec.XIX) circumscriu treptat simptomatologia clinică şi biologică a bolii. În 1869  Langerhans descrie existenţa în pancreas a unor formaţiuni de celule cu aspect particular faţă de restul ţesutului pancreatic care au fost denumite ulterior insulele Langerhans.
 Mai târziu, s-a descoperit că acestea au rolul unor glande de tip endocrin şi sunt formate din mai multe tipuri de celule. În 1885 Von Mehring şi Mikovsky descriu apariţia diabetului după extirparea totală a pancreasului la animale (pancreatectomie). Ulterior,  Minkovsky, prin ligatura pe canalele excretoare ale pancreasului demonstrează că deşi pancreasul se distruge, diabetul nu apare atâta vreme cât insulele Langerhans rămân intacte : deci la originea diabetului se găseşte distrugerea insulelor Langerhans care secretă insulină.
      *O contribuţie deosebită care face din el descoperitorul insulinei, o aduce în 1921 savantul român Paulescu, care reuşeşte să extragă din pancreas o substanţă numită de el “pancreină”, cu acţiune de scădere a glicemiei în sângele câinelui fără pancreas (acţiune hipoglicemiantă).   
   *La 10 aprilie 1921, Paulescu a obţinut din partea Ministerului Industriei şi Comerţului din România brevet de invenţie cu nr.6 254 intitulat “Pancreina şi procedura fabricării sale”. Paulescu descoperise insulina şi făcuse cunoscut lumii şi descoperirea sa.
  In Februarie 1922; cunoscut la început sub numele de "insletină" (denumirea iniţială dată de Banting şi Best) denumire schimbată apoi în insulină de McLeod, acest hormon este acela care a modificat evoluţia bolii diabetice.
 În 1923, Banting şi McLeod primesc premiul Nobel pentru descoperirea insulinei, făcându-se astfel o mare nedreptate lui Paulescu şi Best. Paulescu era de fapt primul descoperitor al insulinei şi deci merita premiul Nobel.
 Descoperirea insulinei a însemnat o revoluţie în evoluţia şi tratamentul diabetului (formă care se echilibrează numai cu insulină).
 Această boală care până la descoperirea insulinei era considerată mortală, a devenit compatibilă cu viaţa cvasi-normală în condiţiile respectării indicaţiilor de regim şi tratament.
Insulinele preparate astăzi sunt cu mult deosebite de cele preparate iniţial, în ultimii ani fiind introduse în terapeutica insulinei umane preparate genetice.

Inapoi la cuprins: