DIABET ZAHARAT DE TIP 2
Diabetul zaharat
de tip 2-insulinoindependent se caracterizează prin faptul că apare după vârsta
de 40-45 ani, are un debut insidios, se asociază frecvent cu obezitatea, nu are
nici o legatură cu infecţiile virale şi nu necesită insulină pentru a se
echilibra. Obezitatea este frecvent întalnită (peste 80% din cazurile
diabetului zaharat).
Cauzele
diabetului zaharat de tip 2:
Printre cauzele
care se găsesc la originea sa, enumeram:
-alimentaţia:
excesul de zaharuri poate să ducă la instalarea bolii. Boala se observă adesea
la cofetari sau în unele ţări cu consum mare de dulciuri (Cuba, Anglia). Există
şi ţări unde deşi consumul de dulciuri concentrate este mic, diabetul se
întâlneşte într-o proporţie destul de mare (Japonia, Australia, India,
România). De aceea considerăm că o importanţă deosebită o are supraalimentaţia
(indiferent de natura alimentului) şi consecinţa acesteia, obeziatatea. Astfel
diabetul zaharat este întâlnit cu o frecvenţă aproape de necrezut (peste
30-35%) la o populaţie indiană-pimă-din statul Arizona (sudul S.U.A.) populaţie
care se hrăneşte predominant cu glucide (peste 70% din dietă) provenite din
cereale şi la care obezitatea se întalneşte la aproape 90% din cazuri;
-vârsta (deşi
cum s-a observat, se întâlneşte şi la tineri şi copii) are o mare importanţă.
Peste 80% din cazurile de diabet nou descoperite se întâlnesc peste vârsta de
40 de ani;
-profesia, poate
uneori interveni ca un factor favorizant în instalarea diabetului (cofetari,
brutari, bucătari). Dar nu numai cei predispuşi la supraalimentaţie sunt
candidaţi la diabet, ci şi cei cu ocupaţii sedentare şi cu solicitări nervoase
exagerate. Aşa se explică de ce boala se întalneşte mai frecvent în mediul
urban decât cel rural şi aici mai frecvent la bărbaţi decât la femei;
-unele leziuni
ale sistemului nervos, traumele psihice, stresul etc. Sunt factori adesea
incriminaţi;
-o serie de boli
ale pancreasului (de la pancreatită acută chirurgicală, la pancreatitele
cronice) se pot găsi de asemenea la originea unor boli;
-în cazul unor
hepatite cronice, ciroze hepatice etc. Se asistă la modificarea toleranţei la
glucoză;
-există şi o
medicaţie care favorizează instalarea diabetului de tip 2. Dintre cele mai
folosite sunt cortizonicele, diureticele(din familia tiazidelor),
anticoncepţionalele şi altele.
Lista factorilor
ce precipită instalerea diabetului se poate, multiplica cu: alcoolismul,
fumatul, intoxicaţiile cu oxid de carbon etc. pentru a da numai câteva exemple.
Cum se explică
instalarea diabetului de tip 2?
Se ştie că în
diabetul de tip 2 nu întotdeauna absenţa insulinei este cauza bolii. Din
contră, adeseori, se găseşte în sângele bolnavului o cantitate mai mare de
insulină circulantă decât la individul normal. Atunci cum se explică glucoza
crescută în sânge?
Explicaţiile
cunoscute sunt multiple. Reţinem numai unele dintre ele:
*Astfel la
obezi, şi majoritatea dintre aceşti bolnavi au fost sau sunt obezi, există o
rezistenţă la acţiunea periferică a insulinei. Aceasta se datorează în primul
rând scăderii activităţii periferice a insulinei datorită numărului de
receptori pe membrana celulară care sunt scăzuţi. Absenţa activitaţii
insulinice duce la creşterea glicemiei întrucât glucoza nu mai pătrunde în
celulă şi nu mai este metabolizată. Creşterea glicemiei duce secundar la
hipersecreţie de insulină deci la o activitate crescută a celulelor B (care
secretă mai multa insulină). Această insulină în plus nu acţionează întrucât
activitatea sa periferică este scazută. Aşa se explică si hiperglicemia şi
hiperinsulienemia.
*Alte explicaţii
ar fi secreţia unui hormon anormal sau chiar o activitate anormală în celula de
la periferie.
*Ceea ce trebuie
reţinut este că în diabetul de tip 2 se întâlneşte o rezistenţă la activitatea
periferica a insulinei, fapt care duce la apariţia glucozei crescute în sânge.